1
00:00:34,059 --> 00:00:37,151
SUPERSIMȚURI
2
00:00:39,767 --> 00:00:45,125
Liliacul, la fel ca și alte animale, trăiește
într-o lume a sunetelor diferită de a noastră.
3
00:00:46,927 --> 00:00:50,920
Prin urechile lui,
numai cele mai înalte sunete sunt percepute.
4
00:01:09,327 --> 00:01:12,717
Un liliac nu poate auzi sunetele joase,
5
00:01:12,767 --> 00:01:17,397
însă poate trage cu urechea la ultrasunete,
mult peste limita auzului nostru.
6
00:01:18,767 --> 00:01:22,999
Pentru a auzi ultrasunetele,
trebuie să încetinim ritmul lumii noastre.
7
00:01:31,487 --> 00:01:35,082
În urechile liliacului, sunetele joase dispar.
8
00:01:37,287 --> 00:01:41,121
Însă frecvențele înalte sunt puse
în evidență.
9
00:01:44,487 --> 00:01:49,607
Pentru liliac, unele dintre cele mai silențioase acțiuni
creează un iureș de frecvențe înalte.
10
00:02:14,245 --> 00:02:18,675
AUZUL
11
00:02:24,127 --> 00:02:29,076
Chiar și animale familiare nouă pot accede
într-o lume acustică nefamiliară pentru noi.
12
00:02:33,407 --> 00:02:37,366
Trâmbițatul elefanților este cel mai înalt
sunet pe care aceștia îl produc.
13
00:02:37,407 --> 00:02:40,204
Acesta este de cea mai joasă tonalitate.
14
00:02:47,647 --> 00:02:50,798
Aceste chemări sunt prea joase
pentru auzul nostru.
15
00:02:50,847 --> 00:02:54,965
Doar prin creșterea puterii sunetului
putem auzi mormăiturile lor comunicative.
16
00:03:04,687 --> 00:03:07,918
Un mascul singuratic cheamă
femele îndepărtate.
17
00:03:10,567 --> 00:03:13,240
Acest sunet este sub percepția
noastră auditivă.
18
00:03:13,287 --> 00:03:17,838
Cunoscut ca și infrasunet, el poate ajunge
la turme aflate la mulți kilometri depărtare.
19
00:03:17,887 --> 00:03:20,321
Aceștia răspund printr-un
semnal de plecare.
20
00:03:29,807 --> 00:03:32,002
Chemările îi strâng împreună.
21
00:03:42,607 --> 00:03:45,360
Cei din urmă se agită panicați.
22
00:03:55,807 --> 00:04:00,164
Pe măsură ce se întâlnesc,
se întâmpină cu un cor de infrasunete
23
00:04:11,047 --> 00:04:15,006
Sunetul făcut de elefanți este doar puțin
sub puterea de percepție a urechii umane.
24
00:04:15,047 --> 00:04:19,723
Dar unele păsări, precum bibilica,
pot auzi infrasunete de frecvență și mai joasă.
25
00:04:26,847 --> 00:04:30,396
Împerecherea lor precede sezonul ploios
26
00:04:30,447 --> 00:04:34,360
și poate că este declanștă de
murmurul furtunilor îndepărtate.
27
00:04:45,367 --> 00:04:49,440
Strigătul cocoșului de munte,
conține și el infrasunete.
28
00:04:55,727 --> 00:05:00,357
Atât femelele, cât și masculii rivali
reacționează la aceste strigături teritoriale.
29
00:05:06,167 --> 00:05:10,001
Sunetele joase se răspândesc mai
departe decât cele înalte,
30
00:05:10,047 --> 00:05:13,756
așa că partea infrasonică ajunge
la rivalii îndepărtați.
31
00:05:22,007 --> 00:05:25,636
Masculii se luptă pentru femele
pe câmpul de bătaie.
32
00:06:07,087 --> 00:06:10,796
În aer, toate sunetele călătoresc
la distanțe îndepărtate,
33
00:06:10,847 --> 00:06:14,556
furnizând păsărilor informații
și mai detaliate decât pe sol.
34
00:06:17,447 --> 00:06:22,885
Păsările care percep infrasunete, se pot acorda pe frecvențe
care recepționează sunete și mai îndepărtate.
35
00:06:25,767 --> 00:06:31,046
Vântul care lovește culmile muntoase, generează
infrasunete care pot fi auzite de la zeci de kilometri.
36
00:06:33,607 --> 00:06:36,599
Păsările folosesc aceste hărți
auditive pentru a naviga,
37
00:06:36,647 --> 00:06:40,083
cu mult înainte de a vedea
sursa sunetelor.
38
00:06:43,527 --> 00:06:46,360
Există multe surse naturale
de infrasunete
39
00:06:46,407 --> 00:06:50,161
care oferă unei păsări informații
de zbor.
40
00:06:56,327 --> 00:07:01,685
Prin schimbările în modelul sunetelor,
o pasăre migratoare poate urmări ruta dorită.
41
00:07:06,087 --> 00:07:09,602
Cascadele produc o întreagă gamă
de frecvențe.
42
00:07:15,887 --> 00:07:19,596
Pe măsură ce se îndepărtează de ea,
sunetele înalte dispar.
43
00:07:19,647 --> 00:07:23,720
Infrasunetele care rămân,
pot fi auzite încă mulți kilometri.
44
00:07:26,567 --> 00:07:32,164
Infrasunetele deșerturilor, orașelor sau oceanelor,
toate pot fi utilizate pentru ghidare.
45
00:07:34,927 --> 00:07:38,636
Chiar și sunetul unei furtuni,
poate avertiza asupra unui pericol iminent.
46
00:07:46,487 --> 00:07:49,877
Infrasunetele pot fi purtate prin
aer mulți kilometri.
47
00:07:49,927 --> 00:07:51,804
Dar sub suprafața oceanelor,
48
00:07:51,847 --> 00:07:55,556
există animale ale căror sunete
călătoresc și mai departe.
49
00:08:04,847 --> 00:08:08,726
Balena albastră este cel mai mare
animal care a existat vreodată.
50
00:08:12,647 --> 00:08:16,799
Poate emite sunete pe care
de abia le percepem.
51
00:08:19,967 --> 00:08:23,437
În apă, sunetele au o viteză
de patru ori mai mare.
52
00:08:23,487 --> 00:08:27,639
Aceste frecvențe joase ajung și mai departe
decât dacă ar călători prin aer.
53
00:08:30,367 --> 00:08:33,598
Aceasta se realizează datorită unei
caracteristici unice oceanului.
54
00:08:33,647 --> 00:08:38,038
Canalele sonore, apărute datorită
variațiilor de temperatură și presiune,
55
00:08:38,087 --> 00:08:42,956
permit sunetelor să treacă fără a fi
distorsionate sau amortizate.
56
00:08:44,407 --> 00:08:49,083
Chemările călătoresc astfel sute de kilometri,
ajungând la multe alte balene.
57
00:08:51,127 --> 00:08:54,437
Chemările sunt necesare pentru a
păstra împreună grupurile împrăștiate.
58
00:08:57,647 --> 00:09:01,322
Mai demult, sunetele ar fi străbătut
întregul ocean,
59
00:09:01,367 --> 00:09:04,962
însă poluarea sonoră produsă de navele
moderne limitează distanța lor.
60
00:09:16,967 --> 00:09:20,437
Sunetele unei balene cu cocoașă,
nu numai că se schimbă anual,
61
00:09:20,487 --> 00:09:23,206
dar prezintă și dialecte regionale.
62
00:09:26,167 --> 00:09:29,762
Grupurile sunt conduse de către
o femelă și de puiul ei.
63
00:09:34,767 --> 00:09:39,318
Escorta ei se întrece în sunete,
pentru a câșiga o poziție lângă ea.
64
00:09:43,927 --> 00:09:48,842
Balenele cu cocoașă emit cele mai
complexe sunete dintre toate animalele.
65
00:09:48,887 --> 00:09:52,562
Dar acestea nu sunt singurii
câtăreți ai oceanelor.
66
00:09:56,567 --> 00:09:58,842
Acestea sunt cântece ale peștilor.
67
00:10:03,807 --> 00:10:09,359
Pești precum baracuda, sunt mai bine adaptați
la percepția infrasunetelor decât noi.
68
00:10:19,527 --> 00:10:22,564
Ei pot auzi doar frecvențele joase.
69
00:10:22,607 --> 00:10:25,883
Chiar și așa însă, au un vocabular
foarte complex.
70
00:10:29,127 --> 00:10:32,836
Bibanul sergent major își protejează
ciorchinele violet de icre
71
00:10:32,887 --> 00:10:35,003
cu un zgomot plescăitor, agresiv.
72
00:10:44,167 --> 00:10:49,446
Amenințat de către un prădător,
peștele soldat reacționează cu sunete de alarmă.
73
00:11:03,487 --> 00:11:06,684
Există pești care au sunete
pentru curtare.
74
00:11:06,727 --> 00:11:08,877
Peștele broască.
75
00:11:10,967 --> 00:11:12,559
Peștele geamantan.
76
00:11:15,487 --> 00:11:18,285
Alții au un întreg repertoriu
de sunete.
77
00:11:20,327 --> 00:11:24,798
Un mascul de pește domnișoară încearcă să
ademenească o femelă în cuibul lui dintre pietre.
78
00:11:31,087 --> 00:11:35,046
Pe măsură ce aceasta își pierde interesul,
sunetele și mișcările lui se modifică.
79
00:11:44,967 --> 00:11:50,599
Pentru un vânător, cele mai importante sunete
sunt cele emise de către mișcarea unui banc de pești.
80
00:12:07,407 --> 00:12:10,240
Din unul dintre cele mai
gălăgioase locuri...
81
00:12:12,847 --> 00:12:14,997
...într-unul dintre cele mai tăcute.
82
00:12:15,047 --> 00:12:17,515
Deșertul noaptea.
83
00:12:21,727 --> 00:12:25,242
Fenecul are cele mai mari urechi
dintre toate vulpile.
84
00:12:25,287 --> 00:12:28,563
Prin venele urechilor,
sângele aproape ajunge în contact cu aerul,
85
00:12:28,607 --> 00:12:31,121
ajutând la scăderea temperaturii
interne în timpul zilei.
86
00:12:33,007 --> 00:12:36,636
Din cauza căldurii, majoritatea animalelor
sunt active doar noaptea.
87
00:12:39,167 --> 00:12:42,557
Uriașele urechi ale fenecului sunt folosite
acum pentru percepția sunetelor.
88
00:12:43,927 --> 00:12:45,963
Ele înregistrează cel mai mic foșnet.
89
00:13:03,207 --> 00:13:06,916
Aceste urechi uriașe nu sunt
de ajutor numai pentru auz.
90
00:13:06,967 --> 00:13:11,199
Urechea internă posedă o cameră mărită
care ajută la amplificarea semnalului.
91
00:13:17,207 --> 00:13:21,519
Șobolanul cangur nord-american
are un auz specializat similar.
92
00:13:22,607 --> 00:13:25,917
Și el are o cameră mare în
urechea internă
93
00:13:25,967 --> 00:13:28,276
care mărește sensibilitatea auditivă.
94
00:13:28,327 --> 00:13:31,524
Micimea urechii externe nu
reprezintă un handicap.
95
00:13:34,727 --> 00:13:38,242
Este foarte atent la sunetele prădătorilor.
96
00:13:47,207 --> 00:13:52,520
Deși alertat de foșnetul solzilor,
șobolanul cangur nu se grăbește să fugă
97
00:13:52,567 --> 00:13:55,206
deoarece auzul său depășește viteza
șarpelui cu clopoței.
98
00:14:03,127 --> 00:14:05,561
Chiar și pe o beznă desăvârșită,
poate auzi
99
00:14:05,607 --> 00:14:09,520
și reacționa instantaneu la
sunetul loviturii fatale.
100
00:14:24,487 --> 00:14:27,923
Auzul broaștelor este acordat
pe frecvențele strigătelor masculilor.
101
00:14:31,527 --> 00:14:33,643
Auzul broaștei fluierătoare este unic.
102
00:14:43,087 --> 00:14:45,237
Sexele nu aud la fel.
103
00:14:45,287 --> 00:14:48,882
Unei femele, lumea i se pare
că se aude așa.
104
00:14:58,847 --> 00:15:02,601
Ea aude doar o parte din
chemările masculului.
105
00:15:02,647 --> 00:15:05,161
Masculii aud cealaltă parte
a strigătului.
106
00:15:08,687 --> 00:15:14,444
Masculii percep doar sunetele de apărare
a teritoriului, iar femelele doar pe cele de curtare.
107
00:15:20,887 --> 00:15:25,563
Sunetele de curtare au modelat
și auzul insectelor.
108
00:15:25,607 --> 00:15:31,318
Dar, înainte de a auzi ceva, pupele trebuie
să răzbată la suprafață și să se transforme.
109
00:15:37,967 --> 00:15:41,642
Aceste antene penate sunt urechile
țânțarului mascul.
110
00:15:46,327 --> 00:15:48,966
Masculul trăiește doar pentru
a se împerechea.
111
00:15:49,007 --> 00:15:52,283
Așa că, antenele sale sunt acordate doar pe
frecvența sunetelor emise de către femelă.
112
00:16:03,087 --> 00:16:06,602
Odată uscat, el își începe căutarea.
113
00:16:14,247 --> 00:16:18,081
Prin antenele sale, lumea ar putea
suna cam așa.
114
00:16:23,207 --> 00:16:27,837
Bâzâitul aripilor femelei coincide exact
cu "fereastra" auditivă pe care o poate el percepe.
115
00:16:32,407 --> 00:16:37,356
Femela atrage mai mulți masculi,
toți ademeniți de sunetul aripilor ei.
116
00:16:46,047 --> 00:16:48,038
Din cauza dimensiunilor mici,
117
00:16:48,087 --> 00:16:51,159
aripile masculilor bat de două ori
mai repede.
118
00:16:51,207 --> 00:16:54,916
Bâzâitul lor mai ascuțit
împiedică confuziile în acest balet aerian.
119
00:17:02,687 --> 00:17:06,077
Un paianjen săritor ascultă și el
bâzâielile aripilor.
120
00:17:07,047 --> 00:17:10,596
Dar el reacționează și la alte sunete
de aceeași frecvență.
121
00:17:26,607 --> 00:17:30,236
În loc de a folosi o plasă,
el imită mirosul unei molii femele
122
00:17:30,287 --> 00:17:32,847
pentru a ademeni masculul către el.
123
00:17:36,807 --> 00:17:39,799
În vreme ce masculul zboară în
căutarea femelei fantomă,
124
00:17:39,847 --> 00:17:42,805
păianjenul ascultă sunetele
oricărei mișcări.
125
00:18:03,687 --> 00:18:07,646
În întuneric, multe animale
utilizează sunetul pentru a-și detecta prada.
126
00:18:09,807 --> 00:18:15,723
Penele încrețite de pe fața strigii
canalizează sunetele către urechi.
127
00:18:17,447 --> 00:18:20,757
O ureche este poziționată mai jos decât
cealaltă și înclinată diferit.
128
00:18:20,807 --> 00:18:24,925
Acest lucru ajută striga
să localizeze cu precizie orice foșnet.
129
00:18:29,887 --> 00:18:33,880
Poate stabili proveniența unui sunet
mai bine decât oricare alt animal.
130
00:18:40,047 --> 00:18:43,676
Creierul ei creează o hartă acustică
a spațiului din fața ei.
131
00:18:43,727 --> 00:18:48,482
Striga o utilizează pentru a memora
poziția ultimului sunet auzit.
132
00:18:52,087 --> 00:18:55,477
Sunetul este singurul ghid în timp
ce-și orientează ghearele.
133
00:19:16,767 --> 00:19:20,760
O pisică poate auzi ultrasunetele
peste limita noastră auditivă.
134
00:19:24,567 --> 00:19:29,641
La aceste frecvențe, unele dintre cele mai silențioase
animale pot părea surprinzător de zgomotoase.
135
00:19:31,207 --> 00:19:35,917
Fluturele ochi de păun european se folosește
de ultrasunete pentru a deruta prădătorii.
136
00:19:46,527 --> 00:19:49,837
Greierii de tufiș folosesc ultrasunetele
la pețit.
137
00:19:52,447 --> 00:19:55,325
Femela răspunde chemării masculului.
138
00:19:57,527 --> 00:20:00,325
Răspunsul ei este aproape instantaneu.
139
00:20:04,047 --> 00:20:08,279
Ei aud această conversație în viteză
cu ajutorul urechilor de pe picioare.
140
00:20:11,327 --> 00:20:15,002
Pe măsură ce masculul se apropie,
conversația continuă.
141
00:20:15,847 --> 00:20:19,965
Este un decalaj de doar a treizecea parte
dintr-o secundă între replici.
142
00:20:23,367 --> 00:20:27,565
Acest lucru face din greierii de tufiș
cei mai rapizi "vorbăreți" dintre animale.
143
00:20:33,327 --> 00:20:38,003
Stupii albinelor sunt umpluți câteodată
de alte ultrasunete de curtare.
144
00:20:43,087 --> 00:20:46,636
Aceste molii de ceară se reproduc
în stupuri abandonate.
145
00:20:52,727 --> 00:20:55,446
Încercând să atragă o femelă,
146
00:20:55,487 --> 00:20:59,366
masculii care bat din aripi creează
o cacofonie ultrasonică
147
00:20:59,407 --> 00:21:01,875
insuportabilă chiar și pentru
auzul unei pisici.
148
00:21:16,927 --> 00:21:20,556
De regulă, cu cât este mai mic animalul,
cu atât este mai înalt sunetul pe care îl poate auzi.
149
00:21:20,607 --> 00:21:25,681
Chițăitul ascuțit al unui șobolan este de fapt
cel mai jos sunet produs de către acesta.
150
00:21:28,647 --> 00:21:32,720
Cele mai multe dintre sunetele emise sunt ultrasonice,
la fel cu percepția auditivă a acestuia.
151
00:21:35,767 --> 00:21:41,763
Când sunt atinși de un adult, puii de șobolani
emit ultrasunete pentru a preveni un atac accidental.
152
00:21:44,207 --> 00:21:48,405
La această vârstă, puii se rătăcesc ușor
dacă se îndepărtează de cuib.
153
00:21:48,447 --> 00:21:51,359
Așa că folosesc ultrasunete
pentru a atrage atenția mamei.
154
00:22:15,047 --> 00:22:20,075
Șobolanii folosesc ultrasunetele și în alt
mod remarcabil, pentru creearea ecourilor.
155
00:22:25,767 --> 00:22:31,000
Cu ajutorul ecoului, chiar și omul își poate face
o impresie asupra dimensiunii unei camere.
156
00:22:35,327 --> 00:22:39,559
În mod similar, șobolanul folosește ecoul
pentru aproximarea distanțelor.
157
00:22:39,607 --> 00:22:42,883
Înainte de a sări, produce acest
fornăit audibil.
158
00:22:46,527 --> 00:22:50,520
Prin ecou, realizează mărimea
obstacolului.
159
00:22:55,007 --> 00:22:57,157
Ecolocația șobolanului este
destul de grosolană,
160
00:22:57,207 --> 00:23:00,916
însă unele animale au găsit metode de
a îmbunătăți acestă tehnică.
161
00:23:04,207 --> 00:23:10,156
Peșterile din Kenya sunt casa unora dintre cele mai mari
stoluri de lilieci frugivori din genul rousettus.
162
00:23:15,127 --> 00:23:17,357
Cu toate că posedă o vedere bună,
163
00:23:17,407 --> 00:23:21,559
în întunecimea peșterii se bazează
pe ecou pentru a-și găsi drumul.
164
00:23:23,887 --> 00:23:27,721
În timp ce zboară pe întuneric,
ei încep să plescăie cu limba,
165
00:23:27,767 --> 00:23:29,803
emițând zgomote pe care le putem
auzi și noi.
166
00:23:35,927 --> 00:23:39,715
Din ecouri, obțin o impresie aproximativă
asupra pereților peșterii.
167
00:23:43,367 --> 00:23:48,236
Pe măsură ce se apropie de perete, liliacul plescăie din
limbă mai rapid pentru a obține mai multe informații.
168
00:23:57,127 --> 00:24:02,759
Bazându-se în totalitate pe sunet, liliacul
trebuie să transforme aceste informații într-o imagine.
169
00:24:05,447 --> 00:24:10,521
Frecvența sunetelor emise este totuși destul de joasă,
relevând mai puține detalii decât razele luminoase.
170
00:24:10,567 --> 00:24:15,322
Pentru a îmbunătăți imaginea,
sunt necesare frecvențe mai înalte, ultrasonice.
171
00:24:21,087 --> 00:24:24,762
Când părăsesc peștera, văzul
preia funcția principală.
172
00:24:32,727 --> 00:24:38,836
Pentru a găsi un astfel de sistem care rivalizează văzul,
trebuie să-l căutăm la rudele europene ale liliecilor rousettus.
173
00:24:40,767 --> 00:24:44,203
Liliacul pitic european îmbunătățește
imaginea fonică
174
00:24:44,247 --> 00:24:47,205
folosind ultrasunete de frecvență
și mai ridicată.
175
00:24:47,247 --> 00:24:50,557
Pentru a le auzi și noi,
e necesar să încetinim rata lor.
176
00:24:53,167 --> 00:24:56,842
Fiecare pulsație ultrasonică baleiază în
întregul spectru de frecvență.
177
00:25:03,047 --> 00:25:05,720
Sunetul acesta complex produce
o imagine mult mai detaliată
178
00:25:05,767 --> 00:25:09,726
decât sunetul simplu, de frecvență mai joasă,
a liliacului frugivor.
179
00:25:11,687 --> 00:25:15,202
Apropiindu-se de pradă, și liliecii pitici
măresc viteza de emitere a pulsațiilor sonore.
180
00:25:42,287 --> 00:25:46,121
Delfinul a perfecționat cel mai avansat sistem
de creare a imaginilor cu ajutorul sunetelor.
181
00:25:49,367 --> 00:25:52,484
Spre deosebire de ciripiturile
ultrasonice ale liliecilor,
182
00:25:52,527 --> 00:25:57,647
delfinii și alte balene cu dinți,
produc un flux de țăcănituri ascuțite și intense.
183
00:26:00,247 --> 00:26:03,364
Acestea sunt folosite atât pentru orientare,
cât și pentru vânătoare.
184
00:26:11,567 --> 00:26:17,005
Sunetele sunt concentrate într-un fascicul
de către fruntea bombată.
185
00:26:18,967 --> 00:26:23,199
Mandibula funcționează ca o ureche,
captând ecoul care se reîntoarce.
186
00:26:31,487 --> 00:26:36,607
Concentrate în acel fascicul, pînă la o mie
de pulsații pe secundă sunt direcționate către pește.
187
00:26:40,287 --> 00:26:42,278
Pe măsură ce mandibula culege ecoul,
188
00:26:42,327 --> 00:26:47,162
se înregistrează informații despre mărime,
viteză și chiar despre structura corpului peștelui.
189
00:26:50,047 --> 00:26:54,677
Ultrasunetele pătrund precum razele X,
dezvăluind până și vezica înotătoare.
190
00:27:01,447 --> 00:27:04,200
Există însă arme și mai năucitoare
decât cele ale delfinului.
191
00:27:05,767 --> 00:27:07,678
Precum cele ale acestui animal.
192
00:27:10,967 --> 00:27:14,755
Cleștele crevetei pistol este
o armă sonică unică.
193
00:27:18,127 --> 00:27:20,561
Folosește pocnituri pentru
a paraliza victimele.
194
00:27:23,247 --> 00:27:27,877
Sunetul este produs de către balamaua cleștelui
atunci când acesta se închide brusc
195
00:27:27,927 --> 00:27:30,521
și poate fi auzit de la peste
un kilometru depărtare.
196
00:27:32,447 --> 00:27:36,201
În apropiere, efectele sunt devastatoare.
197
00:27:58,607 --> 00:28:02,202
Detunăturile repetate pur și simplu
înmărmuresc prada.
198
00:28:07,447 --> 00:28:10,883
Se crede că și delfinii posedă
o asemenea armă.
199
00:28:14,087 --> 00:28:17,636
Când se apropie de un pește,
ei pot crește rafalele sonice.
200
00:28:17,687 --> 00:28:19,917
Efectul este paralizant.
201
00:28:30,887 --> 00:28:35,438
În următorul episod,
serialul va explora lumea mirosurilor.
202
00:28:35,439 --> 00:28:40,439
Traducerea Tommy