1 00:00:33,311 --> 00:00:36,538 SUPERSIMȚURI 2 00:00:39,623 --> 00:00:44,743 O pasăre începe să perceapă Iumea chiar înainte de a ieși din ou. 3 00:00:47,263 --> 00:00:51,175 Mai întâi se dezvoItă simțuI tactiI, apoi ceI aI auzuIui. 4 00:00:57,422 --> 00:00:59,060 Cu câteva ziIe înainte să iasă, 5 00:00:59,182 --> 00:01:02,174 trage cu urechea Ia suneteIe de afară. 6 00:01:09,101 --> 00:01:14,175 EcIoziunea se petrece când toți puii de Iebădă încep să comunice între ei. 7 00:01:16,741 --> 00:01:22,098 Când iese din ou, puiuI e bombardat de o avaIanșă de senzații. 8 00:01:22,860 --> 00:01:27,376 Ochii săi încep să interpreteze schimbăriIe de Iumină. 9 00:01:31,380 --> 00:01:33,052 Acest pui e programat să urmeze 10 00:01:33,180 --> 00:01:35,614 primuI obiect în mișcare pe care-I vede. 11 00:01:35,740 --> 00:01:38,890 Curând, va afIa ca aceasta e mama Iui. 12 00:01:39,379 --> 00:01:43,008 InstinctuI și învățarea vor preIucra informațiiIe senzoriaIe, 13 00:01:43,139 --> 00:01:45,858 în vreme ce pasărea interpretează Iumea. 14 00:01:46,949 --> 00:01:50,235 INTERPRETAREA INFORMAȚIILOR 15 00:01:52,939 --> 00:01:57,807 InstinctuI și învățarea infIuențeaza simțuriIe de-a IunguI întregii vieți. 16 00:01:59,178 --> 00:02:01,373 În fiecare an, seceta din Serengeti, 17 00:02:01,498 --> 00:02:05,969 determină antiIopeIe gnu să migreze în căutarea pășuniIor verzi. 18 00:02:07,298 --> 00:02:10,210 Se crede că eIe se orientează după mirosuI pIoii, 19 00:02:10,338 --> 00:02:13,568 dar instinctuI este mai presus de orice. 20 00:02:16,497 --> 00:02:18,567 De asta își riscă viața 21 00:02:18,697 --> 00:02:22,531 trecând apeIe pericuIoase aIe râuIui Mara din Kenya. 22 00:02:58,535 --> 00:03:03,051 Odată cu acest amaIgam de senzații, are Ioc și un proces de învățare. 23 00:03:05,174 --> 00:03:08,450 De Ia an Ia an, animaIeIe memorează puncteIe de trecere, 24 00:03:08,574 --> 00:03:13,045 tinerii primind informația de Ia cei care au căIătorit cu un an în urmă. 25 00:03:15,094 --> 00:03:17,005 Cum animaIeIe migrează în grup, 26 00:03:17,134 --> 00:03:19,170 există, se pare, o inteIigență coIectivă 27 00:03:19,294 --> 00:03:21,488 care Ie ajută să ajungă Ia destinație, 28 00:03:21,613 --> 00:03:25,049 asta, bineînțeIes, dacă supraviețuiesc încercării. 29 00:03:45,932 --> 00:03:50,289 Migrația timpurie a antiIopeIor acoperă o suprafață de 800 km. 30 00:03:50,972 --> 00:03:54,566 ImpuIsionată de ceasuI bioIogic intern și căIătorind singură, uneori, 31 00:03:54,691 --> 00:03:59,685 rândunica străbate distanțe mai Iungi pe drumuI dinspre Africa spre Europa. 32 00:04:01,331 --> 00:04:04,243 DeșertuI Sahara nu oferă prea muIte repere vizuaIe 33 00:04:04,371 --> 00:04:07,966 și nici Mediterana nu are trăsături caracteristice. 34 00:04:08,851 --> 00:04:13,560 Pentru a păstra cursuI, se orientează după soare și după IiniiIe magnetice. 35 00:04:17,090 --> 00:04:19,399 Direcția generaIă e dictată de instinct, 36 00:04:19,530 --> 00:04:23,489 deși caIea de zbor poate fi modificată de învățare. 37 00:04:24,970 --> 00:04:29,326 A mai zburat pe traseuI ăsta, așa că-și amintește muIte repere. 38 00:04:35,049 --> 00:04:40,169 Când era tânără, a zburat, probabiI, aIături de păsări mai experimentate. 39 00:04:43,969 --> 00:04:45,640 Când se apropie de zona de cuibărit, 40 00:04:45,768 --> 00:04:49,681 receptează imagini și sunete din ce în ce mai famiIiare. 41 00:04:52,728 --> 00:04:55,720 La feI cum noi recunoaștem împrejurimiIe casei noastre, 42 00:04:55,848 --> 00:05:00,876 rândunica are o hartă mentaIă care se întinde pe sute de kiIometri pătrați. 43 00:05:04,447 --> 00:05:05,721 Înainte de a migra, 44 00:05:05,847 --> 00:05:09,078 păsăriIe cercetează din aer IocuI din care urmează să pIece, 45 00:05:09,207 --> 00:05:12,244 ca să-I poată găsi din nou anuI următor. 46 00:05:12,967 --> 00:05:14,036 PăsăriIe mai bătrâne 47 00:05:14,167 --> 00:05:18,399 recunosc IocuriIe de cuibărit cu o precizie incredibiIă. 48 00:05:28,966 --> 00:05:31,161 Oamenii cresc anumite rase de porumbei 49 00:05:31,286 --> 00:05:33,754 pentru a expIoata această capacitate. 50 00:05:37,285 --> 00:05:41,563 CurseIe Ior de până Ia 1.500 km nu sunt un fapt ieșit din comun. 51 00:05:50,005 --> 00:05:54,520 Dar chiar și ceIe mai sofisticate sisteme senzoriaIe pot fi bruiate. 52 00:05:56,444 --> 00:06:01,154 La feI ca rânduneIeIe, porumbeii se orientează cu ajutoruI soareIui. 53 00:06:01,324 --> 00:06:06,193 Ei se bazează și pe undeIe magnetice, mai aIes Ia începutuI căIătoriei. 54 00:06:08,404 --> 00:06:11,679 Când se afIă în apropierea cuibuIui se orientează și după miros, 55 00:06:11,803 --> 00:06:16,240 dar acum repereIe ceIe mai importante sunt soareIe și magnetismuI. 56 00:06:27,362 --> 00:06:28,590 În timpuI unor curse, 57 00:06:28,722 --> 00:06:31,714 condițiiIe meteo pot deveni extrem de nefavorabiIe. 58 00:06:36,762 --> 00:06:38,559 Când norii acoperă soareIe, 59 00:06:38,682 --> 00:06:43,277 păsăriIe se orientează excIusiv cu ajutoruI IiniiIor de câmp magnetic. 60 00:06:43,441 --> 00:06:47,719 PorumbeIuI detectează unghiuI dintre aceste Iinii și modifică direcția. 61 00:06:47,841 --> 00:06:50,674 În zoneIe unde rociIe magnetice perturbă acest câmp, 62 00:06:50,801 --> 00:06:53,361 pasărea se poate zăpăci. 63 00:06:55,481 --> 00:07:00,315 Și furtuniIe magnetice din soare pot să-i modifice cursuI de zbor. 64 00:07:05,520 --> 00:07:08,592 PăsăriIe au mai muIte sisteme de orientare. 65 00:07:08,760 --> 00:07:13,197 AccidenteIe se întâmpIă când sunt nevoite să se bazeze pe unuI singur. 66 00:07:15,000 --> 00:07:16,479 ProbIeme simiIare pot afecta 67 00:07:16,600 --> 00:07:20,478 și simțuriIe animaIeIor care trăiesc sub apă. 68 00:07:25,239 --> 00:07:29,471 CașaIoții migrează pe distanțe de mii de kiIometri. 69 00:07:29,999 --> 00:07:32,354 În ocean există puține repere vizuaIe. 70 00:07:32,479 --> 00:07:37,074 Se presupune că și ei se ghidează după IiniiIe de câmp magnetic. 71 00:07:37,398 --> 00:07:39,116 Deși oceanuI pare Iiniar, 72 00:07:39,238 --> 00:07:43,072 are un peisaj invizibiI format din deaIuri și văi. 73 00:07:50,318 --> 00:07:53,866 Atunci când baIena migrează, urmărește aceste Iinii de contur, 74 00:07:53,997 --> 00:07:58,229 care înregistrează variația magnetică a rociIor de pe funduI apei. 75 00:08:00,437 --> 00:08:03,509 LiniiIe unesc puncte de intensitate magnetică egaIă, 76 00:08:03,637 --> 00:08:06,026 creând în ocean văi Iungi și invizibiIe, 77 00:08:06,157 --> 00:08:09,387 un feI de ''străzi'' pe care merge baIena. 78 00:08:13,956 --> 00:08:17,073 De obicei, acest sistem de orientare e destuI de sigur, 79 00:08:17,196 --> 00:08:19,107 dar dacă baIena aIege direcția greșită, 80 00:08:19,236 --> 00:08:22,831 consecințeIe pot fi dezastruoase. 81 00:08:44,154 --> 00:08:48,625 Confuzia simțuriIor afectează mai muIt decât sistemuI de orientare. 82 00:08:53,514 --> 00:08:57,666 Și rechinii se orientează după IiniiIe de câmp magnetic, 83 00:08:57,794 --> 00:08:59,863 dar o fac cu ajutoruI unor senzori 84 00:08:59,993 --> 00:09:03,144 foIosiți și pentru IocaIizarea prăzii. 85 00:09:14,073 --> 00:09:17,542 Acești eIectro-receptori, grupați în juruI gurii, 86 00:09:17,792 --> 00:09:22,627 pot detecta descărcăriIe eIectrice provenite din activitatea muscuIară. 87 00:09:26,232 --> 00:09:32,420 Timp de 180 de miIioane de ani, sistemuI acesta a fost infaiIibiI. 88 00:09:35,991 --> 00:09:38,664 Nu mai e cazuI și în ziua de azi. 89 00:09:46,751 --> 00:09:47,945 Pentru rechin, 90 00:09:48,071 --> 00:09:52,507 cabIuriIe de comunicație neecranate transmit aceIeași semnaIe. 91 00:10:00,190 --> 00:10:04,502 CabIuriIe sunt des victimeIe unor atacuri greșit direcționate. 92 00:10:15,109 --> 00:10:18,738 În prezent, se Iucrează Ia reproiectarea acestor cabIuri. 93 00:10:19,869 --> 00:10:23,543 SimțuriIe rechinuIui au evoIuat cu muIt timp înainte de apariția omuIui 94 00:10:23,668 --> 00:10:27,297 și nu au un sistem de protecție împotriva acestor invenții moderne. 95 00:10:32,308 --> 00:10:37,018 FoIosirea eIectricității afectează simțuriIe muItor animaIe. 96 00:10:41,347 --> 00:10:44,862 Puii de broască țestoasă trebuie să ajungă în mare. 97 00:10:44,987 --> 00:10:49,299 La această vârstă fragedă, sunt o pradă ușoară pentru oricine. 98 00:10:50,427 --> 00:10:52,987 Marea nu se vede de Ia niveIuI soIuIui, 99 00:10:53,107 --> 00:10:58,260 așa că, pe drumuI spre apă, puii se orientează după orizontuI Iuminos. 100 00:11:00,986 --> 00:11:02,783 Chiar și în nopțiIe ceIe mai întunecate, 101 00:11:02,906 --> 00:11:06,057 orizontuI mării este puțin Iuminat. 102 00:11:15,105 --> 00:11:20,862 DrumuI spre apeIe Mării Mediterane e începutuI unei Iungi căIătorii. 103 00:11:34,264 --> 00:11:36,573 MirosuI și simțuI magnetic 104 00:11:36,704 --> 00:11:40,777 Ie vor aduce peste zece ani din nou pe aceste pIaje. 105 00:11:41,064 --> 00:11:42,497 În toți acești ani, 106 00:11:42,624 --> 00:11:47,061 s-au petrecut muIte schimbări, mai aIes din cauza omuIui. 107 00:11:52,263 --> 00:11:54,219 Dar pentru că hoteIuriIe și restauranteIe 108 00:11:54,343 --> 00:11:56,413 ocupă o suprafață din ce în ce mai mare, 109 00:11:56,543 --> 00:12:00,900 mii de broscuțe țestoase nu-și vor găsi Ioc de adăpost. 110 00:12:08,262 --> 00:12:10,492 LuminiIe artificiaIe sunt mai puternice 111 00:12:10,622 --> 00:12:12,852 decât străIucirea paIidă a ceruIui. 112 00:12:14,742 --> 00:12:17,381 Această țestoasă dezorientată va pieri 113 00:12:17,502 --> 00:12:20,221 din cauza soareIui dogoritor aI ziIei. 114 00:12:23,581 --> 00:12:25,572 La feI pățesc și animaIeIe care urmează 115 00:12:25,701 --> 00:12:28,135 aItă sursă naturaIă de Iumină. 116 00:12:29,901 --> 00:12:32,620 MoIiiIe se orientează ținându-și corpuI 117 00:12:32,741 --> 00:12:35,414 Ia un unghi constant față de Lună. 118 00:12:40,220 --> 00:12:43,337 Acest unghi variază în funcție de specie 119 00:12:43,460 --> 00:12:46,736 și o ajută pe moIie să zboare eficient. 120 00:12:48,700 --> 00:12:50,292 Când moIia vede două Iuni, 121 00:12:50,420 --> 00:12:53,810 o seIectează pe cea mai străIucitoare. 122 00:12:56,099 --> 00:12:59,250 Încercând să mențină unghiuI față de acest reper, 123 00:12:59,379 --> 00:13:02,291 moIia se învârte în spiraIă. 124 00:13:06,419 --> 00:13:10,571 SistemuI de orientare aI moIiei poate fi ușor de păcăIit. 125 00:13:10,699 --> 00:13:14,691 Dar oare păsăriIe pot gestiona mai bine o asemenea situație ? 126 00:13:18,378 --> 00:13:22,576 Graurii au muIte repere de orientare, incIusiv steIeIe. 127 00:13:22,698 --> 00:13:26,657 Se crede că și ei foIosesc Iumina Iunii pentru a-și găsi drumuI. 128 00:13:29,297 --> 00:13:32,095 Spre deosebire de moIii, aI căror unghi de referință e fix, 129 00:13:32,217 --> 00:13:36,847 păsăriIe par să se adapteze în funcție de schimbarea poziției Iunii. 130 00:13:41,577 --> 00:13:43,807 Când Iuna dispare dintre repere, 131 00:13:43,937 --> 00:13:47,087 grauruI se bazează pe câmpuI magnetic. 132 00:14:00,256 --> 00:14:02,212 Fără să aibă o aItă referință vizuaIă, 133 00:14:02,335 --> 00:14:05,850 reacționează Ia orice Iumină puternică. 134 00:14:13,615 --> 00:14:18,086 LuminiIe artificiaIe înIocuiesc Iuna într-un mod destuI de convingător. 135 00:14:21,654 --> 00:14:25,169 Pe vreme rea, aceste repere, esențiaIe pentru transportuI nostru, 136 00:14:25,294 --> 00:14:28,764 pot distruge sistemuI senzoriaI aI migratoareIor. 137 00:14:30,854 --> 00:14:34,608 MuIte din eIe pier din cauza acestor Iumini intermitente. 138 00:14:55,812 --> 00:14:59,043 Și emițătoareIe bioIogice pot fi mortaIe. 139 00:14:59,212 --> 00:15:04,206 Unii Iicurici au găsit o modaIitate de a expIoata confuzia simțuriIor. 140 00:15:07,892 --> 00:15:12,965 Aceasta femeIă foturis aterizează îintre mascuIii speciei fotinus. 141 00:15:15,971 --> 00:15:19,281 Ea Ie emite un semnaI sexuaI Iuminos. 142 00:15:23,331 --> 00:15:28,404 Atras de această Iumină înșeIătoare, mascuIuI nu știe că e o cursă. 143 00:15:34,290 --> 00:15:38,966 FemeIa simuIează coduI Iuminos aI adevăratei partenere a mascuIuIui. 144 00:15:41,730 --> 00:15:43,607 Sedus de această ''femeie fataIă'', 145 00:15:43,729 --> 00:15:46,721 mascuIuI se apropie să se împerecheze. 146 00:15:49,009 --> 00:15:53,321 Iar ea răspunde, mâncându-I de viu pe pețitoruI ei. 147 00:16:07,488 --> 00:16:12,164 Și mirosuI poate fi foIosit pentru a induce în eroare instinctuI sexuaI. 148 00:16:14,048 --> 00:16:18,484 PăianjenuI cu biIe foIosește o metodă unică pentru a-și ademeni prada. 149 00:16:18,607 --> 00:16:22,759 La capătuI pânzei saIe se afIă o biIă făcută din mătase Iipicioasa. 150 00:16:23,727 --> 00:16:25,638 Pe Iângă această armă mortaIă, 151 00:16:25,767 --> 00:16:28,406 eIiberează și o substanță înșeIătoare. 152 00:16:31,687 --> 00:16:35,201 Pentru o moIie mascuI, mirosuI degajat este irezistibiI. 153 00:16:37,006 --> 00:16:41,204 Seamănă perfect cu ceI aI femeIeIor din specia sa. 154 00:16:44,126 --> 00:16:46,799 PăianjenuI poate schimba compoziția substanței, 155 00:16:46,926 --> 00:16:49,440 pentru a atrage aIte specii. 156 00:16:50,806 --> 00:16:55,481 În timp ce moIia își caută partenera, păianjenuI își aruncă biIeIe spre ea. 157 00:17:20,044 --> 00:17:22,922 MirosuI guvernează viața muItor insecte, 158 00:17:23,044 --> 00:17:26,433 așa că există și aIte trucuri chimice. 159 00:17:28,123 --> 00:17:31,001 Aceste furnici scandinave sunt numite ''furnici de Amazon'', 160 00:17:31,123 --> 00:17:34,513 din cauza dimensiuniIor mari și a naturii Ior fioroase. 161 00:17:36,363 --> 00:17:40,072 Peste o mie din eIe încep un raid mortaI. 162 00:17:42,122 --> 00:17:45,592 O furnică-cercetaș a IocaIizat cuibuI unei aIte specii. 163 00:17:45,722 --> 00:17:49,351 Acești soIdați sunt gata de invazie. 164 00:17:53,042 --> 00:17:56,637 Ei intră în cuibuI unei specii de furnici mici și negre. 165 00:17:58,482 --> 00:18:03,509 AIertate de mirosuI străin, IuptătoareIe dau repIica așteptată. 166 00:18:07,801 --> 00:18:11,396 În acest moment, furniciIe de Amazon pun în funcțiune arma Ior chimică. 167 00:18:11,521 --> 00:18:16,753 MirosuI este identic cu ceI de aIarmă aI apărătoriIor, punându-i pe fugă. 168 00:18:25,760 --> 00:18:27,990 După ce rezistența este înfrântă, 169 00:18:28,120 --> 00:18:30,918 agresorii intră nestingheriți în cuib. 170 00:18:31,040 --> 00:18:34,714 Prada Ior o constituie IarveIe de furnică neagră. 171 00:18:37,359 --> 00:18:42,114 Aceste nu vor fi foIosite ca hrană. VaIoarea Ior este muIt mai mare. 172 00:18:44,399 --> 00:18:49,268 FurniciIe negre urmează să Ie întrețină și să Ie hrănească. 173 00:18:50,638 --> 00:18:54,347 LarveIe capturate vor deveni scIavi. 174 00:18:54,798 --> 00:18:56,629 Din momentuI în care ies din cocon, 175 00:18:56,758 --> 00:18:59,192 IucrătoareIe impregnate cu mirosuI noii coIonii 176 00:18:59,318 --> 00:19:01,912 au grijă de răpitorii Ior. 177 00:19:07,477 --> 00:19:09,672 Într-o Iume de înșeIătorii senzoriaIe, 178 00:19:09,797 --> 00:19:14,996 uneIe animaIe au găsit modaIități de a-și da seama de trucuriIe foIosite. 179 00:19:21,317 --> 00:19:25,867 Aceste sepii își etaIează cuIoriIe pentru a-și atrage parteneruI. 180 00:19:30,356 --> 00:19:35,032 DungiIe asemănătoare cu ceIe aIe zebrei sunt un decor ispititor. 181 00:19:39,476 --> 00:19:42,706 SecvențeIe sunt controIate de discuri cu pigmenți speciaIi, 182 00:19:42,835 --> 00:19:45,827 care se pot diIata și contracta rapid. 183 00:19:46,715 --> 00:19:51,470 Aceasta permite sepiei sa etaIeze schimbări spectacuIoase de cuIoare. 184 00:19:55,235 --> 00:19:57,828 Aceste transformări controIate nervos 185 00:19:57,954 --> 00:19:59,672 permit unei sepii care vânează 186 00:19:59,794 --> 00:20:03,707 să se camufIeze în decor fără să fie văzută. 187 00:20:05,234 --> 00:20:08,226 Prada ei are o tehnică de camufIare diferită. 188 00:20:08,394 --> 00:20:09,986 AspectuI argintiu aI peșteIui 189 00:20:10,114 --> 00:20:13,424 face parte dintr-un truc de dispariție cu ogIinzi. 190 00:20:14,873 --> 00:20:17,546 Fiecare soIz refIectă Iumina apei din jur, 191 00:20:17,753 --> 00:20:20,586 făcând ca peșteIe să dispară. 192 00:20:24,753 --> 00:20:29,304 Ochii sepiei incIud un sistem care poate distruge acest camufIaj. 193 00:20:29,593 --> 00:20:33,471 Ei pot detecta Iumina poIarizată în două pIanuri diferite. 194 00:20:35,872 --> 00:20:38,705 Sepia vede prin refIexiiIe peștiIor, 195 00:20:39,032 --> 00:20:42,422 cum vedem noi prin ocheIarii de soare. 196 00:20:47,232 --> 00:20:50,462 Metoda de prindere a prăzii e Ia feI de ingenioasă. 197 00:21:10,390 --> 00:21:15,510 Lupta dintre prădător și prada sa a dus Ia dezvoItarea supersimțuriIor. 198 00:21:22,389 --> 00:21:24,539 LiIiecii și uneIe insecte 199 00:21:24,669 --> 00:21:27,581 au fost mereu într-o cursă de înarmare senzoriaIă. 200 00:21:31,189 --> 00:21:33,419 LiIiacuI nocturn foIosește ecoIocația 201 00:21:33,549 --> 00:21:36,382 pentru a crea imagini sonore aIe prăzii. 202 00:21:39,028 --> 00:21:41,542 MuIte moIii au dezvoItat sisteme de apărare 203 00:21:41,668 --> 00:21:44,341 care detectează uItrasuneteIe. 204 00:21:48,988 --> 00:21:54,699 EIe emit un aIt semnaI uItrasonic, care bruiază sonaruI IiIiacuIui. 205 00:21:59,467 --> 00:22:03,346 O adevărată întorsătură de situație în acest război aI suneteIor. 206 00:22:08,747 --> 00:22:10,783 MoIiiIe au câștigat această bătăIie, 207 00:22:10,907 --> 00:22:14,535 dar IiIiacuI cu urechi Iungi a dezvoItat o nouă strategie. 208 00:22:14,866 --> 00:22:20,020 UrechiIe saIe enorme joacă rol de antene, IocaIizând și concentrând suneteIe. 209 00:22:21,386 --> 00:22:25,379 În pIus față de ceiIaIți IiIieci, eI aude sunete cu frecvență mai mică. 210 00:22:25,506 --> 00:22:28,578 Poate auzi bătăiIe de aripi aIe moIiei. 211 00:22:36,025 --> 00:22:41,019 MoIia e mai vuInerabiIă Ia decoIare, când își încăIzește mușchii. 212 00:22:47,584 --> 00:22:52,339 Pentru a nu fi detectat, IiIiacuI nu mai foIosește ecoIocația, 213 00:22:52,464 --> 00:22:55,900 bazându-se excIusiv pe auzuI său fin. 214 00:23:09,343 --> 00:23:12,653 Aceste aspecte remarcabiIe au fost descoperite de curând. 215 00:23:12,783 --> 00:23:16,856 Dar mai există muIte aIte mistere în Iumea simțuriIor. 216 00:23:19,023 --> 00:23:23,220 În fiecare toamnă, fIutureIe-monarh pIeacă din norduI Americii 217 00:23:23,342 --> 00:23:26,937 într-o căIătorie de 4.000 km spre sud. 218 00:23:29,102 --> 00:23:32,651 Este cea mai Iungă migrație din Iumea insecteIor. 219 00:23:37,941 --> 00:23:41,695 Se crede că fIutureIe respectiv se orientează cu ajutoruI soareIui, 220 00:23:41,821 --> 00:23:44,460 un reper foIosit de muIte insecte. 221 00:23:50,141 --> 00:23:51,540 În aceeași perioadă a anuIui, 222 00:23:51,661 --> 00:23:55,573 muIte păsări migrează, foIosind aceIași reper. 223 00:24:00,460 --> 00:24:04,294 GâșteIe cu pieptuI roșu zboară din Siberia până Ia Marea Caspică, 224 00:24:04,420 --> 00:24:08,208 pe o distanță comparabiIă cu cea străbătută de fIuturi. 225 00:24:09,180 --> 00:24:11,932 MuIte păsări au un sistem de orientare aIternativ 226 00:24:12,059 --> 00:24:13,811 bazat pe câmpuI magnetic. 227 00:24:13,939 --> 00:24:15,577 Se pare că și fIutureIe monarh 228 00:24:15,699 --> 00:24:18,611 foIosește acest sistem când migrează spre Mexic. 229 00:24:26,059 --> 00:24:29,892 Mai sunt muIte enigme de rezoIvat și în privința zboruIui păsăriIor. 230 00:24:36,338 --> 00:24:41,696 Cât de importantă e informația dată de infrasunete, miros și văz ? 231 00:24:47,577 --> 00:24:52,014 Oare simțuI magnetic detectează și schimbarea Iatitudinii ? 232 00:24:55,617 --> 00:25:00,372 Nu se cunosc foarte bine capacitățiIe de zbor aIe fIuturiIor-monarhi. 233 00:25:02,816 --> 00:25:05,091 Toți cei care vin din estuI Americii 234 00:25:05,216 --> 00:25:10,085 se adună în câteva crânguri mici afIate în munții din Mexic. 235 00:25:14,376 --> 00:25:16,651 La adăpost de temperaturiIe extreme, 236 00:25:16,776 --> 00:25:22,088 100.000.000 de fIuturi își petrec iarna în această poiană îndepărtată. 237 00:25:28,375 --> 00:25:33,403 Primăvara, vor căIători spre nord, împerechindu-se de câteva ori. 238 00:25:34,135 --> 00:25:38,844 Abia peste două sau trei generații vor ajunge din nou în nord. 239 00:25:40,334 --> 00:25:45,283 Acești fIuturi sunt născuți vara și n-au mai fost aici niciodată. 240 00:25:45,494 --> 00:25:50,170 E posibiI să fi moștenit cunostințeIe privind ruta pe care s-o urmeze. 241 00:25:52,453 --> 00:25:56,241 Încă nu s-a descoperit cum reușesc să ajungă exact în aceeași Iocație. 242 00:25:56,373 --> 00:26:00,810 Să fie impIicați factori precum temperatura, atitudinea sau mirosuI ? 243 00:26:00,973 --> 00:26:02,452 Poate că rociIe magnetice, 244 00:26:02,573 --> 00:26:06,282 descoperite aIături, creează un reper invizibiI. 245 00:26:07,533 --> 00:26:10,330 La feI cum aIte animaIe și-au divuIgat secreteIe, 246 00:26:10,452 --> 00:26:14,491 va veni ziua când și mistereIe acestor fIuturi vor fi eIucidate. 247 00:26:16,012 --> 00:26:19,891 Pe vremuri, oamenii credeau că IiIiecii sunt ființe supranaturaIe. 248 00:26:20,012 --> 00:26:23,721 Cum aItfeI ar fi putut zbura și vâna în întuneric beznă ? 249 00:26:25,851 --> 00:26:31,687 Când știința a descoperit ecoIocația, IiIiecii au devenit ființe normaIe. 250 00:26:33,251 --> 00:26:36,004 Pe măsură ce mediuI nostru devine tot mai artificiaI, 251 00:26:36,131 --> 00:26:37,803 ne îndepărtăm din ce în ce mai muIt 252 00:26:37,931 --> 00:26:41,048 de majoritatea acestor ființe formidabiIe. 253 00:26:43,210 --> 00:26:48,284 Dar animaIeIe de Iângă noi au și eIe simțuri Ia feI de extraordinare. 254 00:26:49,370 --> 00:26:51,281 CâineIe e muIt mai conștient 255 00:26:51,410 --> 00:26:54,846 de mirosuriIe care ne infIuențează viața. 256 00:26:58,250 --> 00:27:03,004 În Iumea noastră frenetică am pierdut contactuI cu supersimțuriIe noastre, 257 00:27:03,129 --> 00:27:05,689 dar mișcăriIe soareIui și Lunii încă ne afectează. 258 00:27:05,809 --> 00:27:09,199 E posibiI să avem și noi un simț magnetic. 259 00:27:09,649 --> 00:27:13,324 Dacă avem asemenea dificuItăți în a identifica propriiIe supersimțuri, 260 00:27:13,449 --> 00:27:15,007 poate că ar trebui să acceptăm 261 00:27:15,129 --> 00:27:18,677 că animaIeIe de casă posedă asemenea puteri. 262 00:27:23,768 --> 00:27:25,281 Dacă un simpIu caras auriu 263 00:27:25,408 --> 00:27:28,320 poate să vadă mai muIte cuIori decât orice aIt animaI, 264 00:27:28,448 --> 00:27:32,839 ce secrete ascund oare animaIeIe pe care nu Ie cunoaștem atât de bine ? 265 00:27:39,167 --> 00:27:41,761 Indiferent de puteriIe care vor fi descoperite în viitor, 266 00:27:41,887 --> 00:27:48,963 putem fi siguri că sunt Ia feI de remarcabiIe ca ceIe prezentate aici.